Evening

.

MD / RU

STATUTUL

PARTIDULUI SOCIALIST DIN MOLDOVA

1. Principii generale

1.1. Partidul Socialist din Moldova (P.S.M.) este o organizaţie politică, ce întruneşte cetăţeni ai Republicii Moldova pe baza liberului consimţămînt, întru realizarea obiectivelor de program, printre care primează cel al edificării, în Republica Moldova, pe principiile socialismului ştiinţific, a unei societăţi democratice socialiste, în care omul muncii ar constitui valoarea ei supremă.

Partidul e chemat să apere interesele salariaţilor din sfera muncii intelectuale şi fizice, ale persoanelor şi colectivelor producătoare sursa de venituri a cărora o constituie munca şi proprietatea personală, provenită din muncă, interesele păturilor neînstărite ale populaţiei.

Partidul îşi desfăşoară activitatea conform documentelor de program şi prezentului Statut, în limitele Constituţiei şi legislaţiei îh vigoare ale Republicii Moldova. 1.2. Parte integrantă a sistemului politic ai republicii, P.S.M. elaborează şi promovează, prin intermediul reprezentanţilor săi în organele de stat şt ale autoadministrării publice locale, o politică slujind cauza consolidării suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova, a colaborării reciproc avantajoase cu alte state independente. 1.3. P.S.M. pledează pentru concordie civică; pentru asigurarea drepturilor reale, a garanţiilor sociale şi libertăţilor personalităţii, pentru crearea condiţiilor ca fiecare cetăţean să-şi realizeze în mod plenar şi echitabil capacităţile sale intelectuale şi fizice, pentru asigurarea unor demne condiţii de muncă şi viaţă. P.S.M. colaborează cu alte partide şi organizaţii social-politice, care activează în baza legii, aflîndu-se pe poziţiile democraţiei, umanismului şi ale progresului social; realizează, în baza unor principii analogice, relaţiile sale cu partidele din străinătate.

2. Membrii Partidului, Drepturile şi obligaţiile lor

2.1. Membru al P.S.M. poate deveni oricare cetăţean al Republicii Moldova dacă a împlinit 18 ani, dacă împărtăşeşte Programul şi respectă cerinţele Statutului, dacă face parte dintr-o celulă de partid şi plăteşte cotizaţiile de membru.

2.2. Membrii P.S.M. nu pot face parte din alte partide şi mişcări social-politice. Ei pot fi doar membri ai unor asociaţii independente de cetăţeni, ce se creează în baza comunităţii de interese profesionale, culturale etc., dacă aceste uniuni nu pretind să participe la formarea organelor de stat.

2.3. Toţi membrii partidului sînt egali în drepturi. Fiecare din ei are dreptul:

— să abordeze şi să discute liber problemele ce ţin de activitatea politică a partidului, a subdiviziunilor lui structurale;

—să participe la elaborarea deciziilor partinice;

— să aleagă şi să fie ales în organele de partid;

— să aibă acces la orice informaţie privind activitatea partidului şi a organelor lui;

— să se bucure de susţinerea politică a partidului şi de protecţia lui;

— să aprecieze activitatea-partidului, a subdiviziunilor lui structurale, a oricărui membru de partid, indiferent de funcţia partinică a acestuia; să facă obiecţii la adresa lor;

— să adreseze cereri şi propuneri oricărei instanţe de partid şi să obţină de la ea răspunsuri fondate;

— să participe la lucrările organului de partid cînd se dezbat propunerile şi cererile sale sau chestiuni privind activitatea sa personală.

2.4. întru realizarea obiectivelor de program ale partidului, membrul P.S.M. este obligat:

— să propage politica partidului printre oamenii muncii;

— să găsească adepţi în raza domiciliului şi să creeze, cu ajutorul lor, celule de partid.

— să-şi dea concursul la selectarea candidaturilor propuse în organele puterii de stat şi ale autoadministrării publice locale.

— să facă agitaţie în raza domiciliului, pentru susţinerea, în timpul campaniei electorale, a candidaţilor din lista partidului;

— să îndeplinească şi să respecte cu stricteţe toate hotărîrile de partid.

2.5. Membrii P.S.M. aleşi în organele puterii de stat şiale autoadministrării publice locale promovează prin intermediul lor, politica partidului în conformitate cu programul (platforma) electoral.

2.6. P.S.M. ţine evidenţa membrilor săi. înscrierea în partid se face în mod individual. Decizia referitor la primire o adoptă adunarea celulei sau organul electiv.

Pentru încălcarea disciplinei de partid, a normelor de morală socială, membrilor de partid li se aplică următoarele măsuri de influienţă partinică: critica tovărăşească, admonestarea, excluderea din partid. Ultima e sancţionată de celula respectivă pentru comportament incompatibil cu cerinţele Statutului sau în legătură cu retragerea benevolă a persoanei în cauză. Cel exclus din P.S.M. este în drept să apeleze la organele de control ale partidului. Apelul este examinat în timp de o lună din ziua înaintării lui. Rezultatele examinării se comunică solicitantului, celulei şi organizaţiei de partid primare.

La primirea în partid, la excluderea din P.S.M., decizia este valabilă dacă pentru ea s-a pronunţat majoritatea membrilor de partid prezenţi la adunare (a membrilor organului electiv). Retragerea benevolă din partid se face la cererea în scris, adresată celulei de partid, ce poate fi examinată şi în lipsa semnatarului.

Membrul de partid poate fi exclus din rindurile P.S.M. * de către grupa (organizaţia) de partid, în care este înregistrat, precum şi de consiliile de partid de toate nivelurile, pe baza materialelor de anchetă, efectuate de organele de control ale partidului.

2.7.  Cetăţenii Republicii Moldova care susţin activitatea P.S.M. sînt consideraţi adepţi ai partidului. Ei se pot înrola în activitatea lui cu drept de vot consultativ, îl pot susţine în plan material, în limitele cotizaţiei de înscriere şi ale celei de membru de partid.

3. Principii fundamentaleale activităţii interne de Partid şi structura P.S.M.

3.1. Viaţa internă de partid în P.S.M. se desfăşoară în baza principiilor democratice şi unităţii de idei a membrilor lui, ce asigură caracterul colectivist şi de publicitate în muncă, tovărăşia de partid, autoconducerea largă a organizaţiilor primare de partid, îmbinarea intereselor întregului partid cu cele ale fiecărui membru al lui, a pluralismului de opinii cu disciplina conştientă.

Munca internă de partid se desfăşoară pe bazaeligibilităţii tuturor organelor de conducere şi de control, de jos pînă sus, pe baza dărilor de seamă sistematice a organelor superioare de partid în faţa celor inferioare şi a membrilor de partid, pe baza subordonării minorităţii faţă de majoritate, a executării obligatorii a deciziilor adoptate.

3.2. Minoritatea ce s-a constituit după o decizie adoptată e în drept să insereze în procesul-verbal al consfătuirii, adunării, conferinţei, congresului opinia separată ce nu contrazice principiile de Program sau de Statut ale partidului, e în drept să protesteze (să conteste)împotriva deciziei adoptate, adresîndu-se organelor de control ale partidului sau congresului, fără a acţiona împotriva hotărîrii în cauză.

3.3. Organele de conducere ale P.S.M. sînt: adunarea generală, conferinţa, congresul. Ele se consideră deliberative dacă au participat mai mult de 1/2 din delegaţii aleşi din membrii organizaţiei de partid sau ai celulei.Deciziile se consideră adoptate de congres, conferinţă sau adunare generală dacă le-a votat majoritatea delegaţilor prezenţi sau a membrilor organizaţiei primare, ai celulei.

3.4. Organele de conducere le aleg pe cele executive şi pe celelalte:

— congresul — Consiliul republican al partidului —la propunerile conferinţelor organizaţiilor de partid municipale, orăşeneşti şi raionale ale P.S.M.

— care la prima sa şedinţă îşi alege preşedintele (copreşedinţii) partidului, precum şi Comisia de control republicană, care, la prima şedinţă, îşi alege preşedintele. (Consiliul republican al partidului şi Comisia de control republicană sînt independente unul faţă de cealaltă şi se subordonează doar congresului);

— conferinţa — consiliile municipale, orăşeneşti şi raionale în frunte cu preşedinţii lor, alese la propunerea organizaţiilor primare de partid (dacă se consideră necesar, la conferinţe pot fi alese şi comisiile de control respective);

— adunarea generală a celulei de partid — organizatorul ei şi membrul (membrii) Consiliului reprezentanţilor organizaţiei primare.

Conducătorii organelor executive şi de control, componenţa acestora, organizatorii celulelor, membrii Consiliului reprezentanţilor sînt aleşi prin vot secret sau deschis.Acelaşi membru de partid nu poate fi, concomitent, membru a două organe executive sau de control, membru al organului executiv şi al celui de control.

Componenţa Consiliului republican şi a Comisiei de control republicane se alege prin vot secret.

Din componenţa organelor executive şi de control, la propunerea preşedinţilor (organizatorilor) acestora, se aleg, de regulă, prin vot deschis, vicepreşedinţii (viceorganizatorii) consiliilor (secretarii).

3.5. Organele de partid elective pot constitui, în perioada exercitării împuternicirilor, un aparat subordonat lor, ce se formează în corespundere cu legislaţia muncii. Aparatul execută sarcinile curente, asistenţa analitică, de prognoză sociologică şi consultare a organelor respective.

3.6. Organizaţiile şi organele de partid pot fonda, independent sau împreună cu alte asociaţii, mijloacele necesare de informare publică. Conducătorii acestor organe sînt confirmaţi la adunările, conferinţele, congresele respective.

3.7. P.S.M. se constituie pe criteriul teritorial. Organizaţia de bază e celula de partid, ce se formează în raza domiciliului cetăţenilor Republicii Moldova, dacă aici sînt înregistraţi cel puţin 3 membri de partid. Celulele se întrunesc în organizaţii de partid primare, pornind de la condiţiile locale şi finalitate, regulă în limitele circumscripţiei electorale pentru alegerile în Parlamentul republicii.Ţinînd cont de împărţirea administrativ teritorială a republicii, organizaţiile de partid primare se unesc în organizaţii raionale, orăşeneşti, municipale.

Evidenţa membrilor de partid o duc, folosindu-se de un formular comod, organizatorii celulelor şi consiliile reprezentanţilor organizaţiilor primare. Evidenţa membrilor de partid se realizează conform Regulamentului cu privire la primirea, evidenţa şi excluderea membrilor de partid.

Membrului de partid i se înmînează un carnet de modelul stabilit.

3.8.  Celula de partid constituie baza P.S.M. şi se formează prin hotărîrea adunării generale a membrilor săi. E înregistrată de organizaţia primară (de consiliul reprezentanţilor).Adunările generale ale celulelor se convoacă pornind de la necesităţile lor, determinate de organizator sau de cel puţin 1/3 din membrii celulei.Aceştia îşi planifică de sine stătător activitatea, în limitele prevederilor programatice şi statutare. Ei sînt în drept să dispună, la propria latitudine, de 25% din suma totală a cotizaţiilor depuse de membrii celulei.

Activitatea celulei de partid e orientată spre:

— înfăptuirea, în raza domiciliului, a obiectivelor de program ale P.S.M.;

— asigurarea condiţiilor necesare pentru îndeplinirea eficientă de către fiecare membru al celulei a sarcinilor sale statutare;

— completarea rîndurilor sale cu noi membri; lărgirea efectivului de adepţi;

— evidenţa activităţii fiecărui membru al său, acelulei în genere, analiza muncii sale în vederea perfecţionării ei continue.

3.9.  Organizaţiile de partid primare ale P.S.M. se creează în baza unirii celulelor de pe teritoriul respectiv, de regulă, în limitele circumscripţiei electorale pentru alegerile Parlamentului republicii. Dacă structura circumscripţiei electorale include cîteva localităţi (sate, comune), organizaţia de partid primară se constituie din cîteva asociaţii de celule (conform numărului de localităţi).

Organizaţiei de partid primare îi revine sarcina de a coordona puterile din circumscpripţia electorală în vederea înfăptuirii obiectivelor programatice ale P.S.M., în limitele prevederilor statutare. Funcţia de coordonator o exercită Consiliul reprezentanţilor celulelor, al cărui personal se constituie conform normei; un reprezentant din partea a zece membri de partid. Consiliul reprezentanţilor se consideră înfiinţat dacă ei reprezintă cel puţin 2/3 din celule care alcătuiesc organizaţia primară respectivă.Consiliul reprezentanţilor îşi alege, prin vot secret, preşedintele, iar la propunerea acestuia — vicepreşedintele(vicepreşedinţii), de regulă, prin vot deschis.Organizaţiile de partid primare îşi desfăşoară activitatea în mod independent, în limitele cerinţelor programatice şi statutare.Ele dispun de 25% din suma primară totală a cotizaţiilor de membru.

3.10 Organizaţiile primare ale P.S.M. se unesc în organizaţii raionale, orăşeneşti, municipale. Activitatea lor e dirijată de consiliile (comitetele) respective, care sînt alese la conferinţe sau de adunările generale.

Organul suprem al organizaţiei teritoriale de partid (municipală, orăşenească, raională) este adunarea ei generală (conferinţa).

Conferinţele raionale, orăşeneşti, municipale se convoacă de consiliile respective nu mai tîrziu de 2,5 luni pînă la începutul campaniei electorale, dar nu mai rar de o dată în doi ani pentru prezentarea dării de seamă, pentru o eventuală realegere (completare) a consiliilor respective de partid, organelor de control sau pentru a lua în discuţie probleme actuale.

Conform deciziei consiliilor, la propunerea comisiilor de control (dacă acestea au fost formate) sau la cererea organizaţiilor de partid primare, ce întrunesc nu mai puţin de 1/3 din membrii de partid ai unităţii teritoriale respective,se convoacă şi conferinţe extraordinare (raionale, orăşeneşti, municipale). Normele reprezentative pentru alegerea delegaţilor la conferinţe sînt stabilite de consiliile respective, pornind de la condiţii locale concrete.

Alegerea delegaţilor la congrese şi conferinţe constituie, în exclusivitate, o prerogativă a organizaţiilor de partid municipale, orăşeneşti şi raionale.

3.11. Conferinţele de partid municipale, orăşeneşti, raionale sau adunările generale elaborează listele preelectorale respective pentru alegerile ordinare în organele puterii de stat şi ale autoadministrării publice locale, elaborează proiectele programelor (platformelor) electorale sau propuneri cu privire la aceasta; îi confirmă pe redactorii publicaţiilor de partid, iau în dezbatere rapoartele despre activitatea consiliilor, apreciază activitatea membrilor de partid şi a adepţilor aleşi de la organizaţiile lor în organele de stat şi ale autoadministrării publice locale; ridică, în caz de necesitate, problema cu privire la revocarea acestora;ii aleg şi revocă (în caz de necesitate) pe membrii delegaţi în Consiliul republican al partidului.

3.12 Consiliile raionale, orăşeneşti, municipale (comitetele) au menirea să coordoneze activitatea organizaţiilor de partid primare, aflate sub egida lor, leacordă ajutor metodic, informaţional etc. Ele sînt finanţate din bugetul de partid republican.

3.12.1 Consiliul republican al P.S.M. e chemat să coordoneze activitatea organizaţiilor de partidmunicipale, orăşeneşti şi raionale, să le acorde ajutor multilateral în plan organizatoric şi informativ, să dezvolte teoria şi practica activităţii de partid.

Consiliul republican e în drept:

— să ascute dările de seamă ale organizaţiilor de partid municipale, orăşeneşti şi raionale;

— să sisteze realizarea hotărîrilor unor consilii sau organizaţii cte partid, adoptate cu încălcări ale documentelor partinice călăuzitoare, şi să defere, chestiunea penţru anchetă organelor de control ale partidului, inclusiv şi congresului partidului;

— să ducă tratative cu alte partide, să analizeze situaţia curentă, să elaboreze propuneri pentru, organizaţiile de partid şi congres; ,

— să facă declaraţii în numele partidului;

— şă organizeze activitatea presei de partid şi s-o conducă;

— să constituie şi să dizolve organele sale de lucru — permanente şi provizorii;

— să convoace congresele de partid ordinare şi extraordinare;

— să înainteze şi să revoce reprezentanţii partidului în organele puterii şi cele de conducere;

— să elaboreze listele preelectorale ale candidaţilor partidului la alegerile organelor puterii de rang republican şi să le prezinte congresului spre aprobare;

— să iniţieze revocarea deputaţilorР,S,M. în ordinea stabilită de lege.

3.12.2 Consiliile partidului de toate nivelurile sînt în drept:

— să asculte dările de seamă ale organizaţiilor primare de partid;    -

— să desfăşoare în organizaţiile- de partid din subordine sondaje şi discuţii partinice;     f

— să convoace conferinţele ordinare şi extraordinare ale organizaţiilor de partid din subordine;    ,

—să examineze dările de seamă cu privire la activitatea reprezentanţilor partidului în organele puterii şi cele de conducere.

— să elaboreze, conform propunerilor organizaţiilor primare de partid, listele candidaţilor pentru alegerile de diferite niveluri şi să le prezinte spre aprobarea conferinţei respective de partid.

— să facă demersuri către consiliul republican al P.S.M. cu privire la revocarea reprezentanţilor partidului

din organele autorităţilor locale său din componenţa deputaţilor de orice nivel;

—să participe la elaborarea programelor preelectorale ale partidului, perfecţionarea documentelor călăuzitoare de partid;

— să sisteze realizarea deciziilor adoptate cu încălcări ale documentelor partinice călăuzitoare de către Unele organizaţii de partid Şi să difere chestiunea pentru anchetă organelor de control ale partidului, spre a se lua o hotărîre definitivâ la conferinţa de partid ce urmează să aibă loc;

— să facă declaraţii în numele organizaţiilor de partid subordoriate, sprijinindu-se pe opinia colectivă a majorităţii membrilor consiliului;

— să excludă din membrii partidului pe baza materialelor de anchetă efectuarea de organele de control ale partidului (inclusiv pentru activitate scizionistă şi trădarea principiilor ideologice ale P. S.M.);

— să sisteze împuternicirile unor membri ai consiliilor pînă la examinarea problemei de către organele de control ale partidului şi adoptarea hotărîrii definitive la conferinţa (congresul) ce urmează să aibă loc;

— să delegheze, în unele cazuri, împuternicirile lor organelor de partid inferioare.

3.13.    Controlul privind respectarea prevederilor statutareşi de program, a disciplinei financiăre îl efectuează în P.S.M. comisiile de control republicane şi locale (dacă au fost constituite), care se călăuzesc în* activitatea lor de regulamentele respective, aprobate de congres sau conferinţă.

3.14.    Forul suprem de conducere al P.S.M. este Congresul care se convoacă — de Consiliul republican — nu mai tîrziu de două luni pînă la începutul campaniei electorale ordinare. Congresul extraordinar al partidului poate fi convocat la decizia Consiliului republican, a Comisiei de control republican sau la cererea organizaţiilor de partid primare ce întrunesc nu mai puţin de 1/3 din toţi membri P.S.M. se convoacă de consiliul republican în timp de două luni şi este deliberativ dacă delegaţii prezenţi constituie mai bine de 1\2 din componenţa P.S.M.

3.15 Congresul P. S. M.:

— adoptă Programul şi Statutul partidului, introduce în ele modificări;

— aprobă platforma (programul) electorală a partidului;    *

— aprobă listele membrilor şi adepţilor partidului în calitate de candidaţi la alegerile ordinare în organele puterii de stat şi ale autoadministraţiei publice locale;

— aprobă acorduri preelectorale cu alte partied,.organizaţii şi mişcări social politice, elaborate.de Consiliul republican al P.S.M. şi discutate de către organizaţiile de partid municipale, orăşeneşti şi raionale;

— confirmă redactorii publicaţiilor de partid;

— ia în dezbatere raportul cu privire la activitatea Consiliului republican al partidului;

— apreciază activitatea partinică a membrilor P.S.M. şi a adepţilor partidului în organele puterii de stat şi ale autoadministraţii publice locale;

— anulează hotărîrile consiliilor, conferinţelor P.S.M. de orice nivel, exclude din rîndurile partidului pe baza materialelor anchetei partinice, efectuate de organele de control ale partidului;

—aprobă sau anulează hotărîrile organelor de control ale partidului cu privire la problemele de o importanţă deosebită, examinate în cadrul anchetelor partinice;

— aprobă documentele prezentate de Consiliul republican al P.S.M.

Regulamentul cu privire la comisia de control a P.S.M.:

— Regulamentul cu privire la primirea, evidenţa şi excluderea membrilor P.S.M.;

— Regulamentul cu privire la desfăşurarea congreselor, conferinţelor, sondajelor şi discuţiilor partinice în cadrul P.S.M.;

— Regulamentul cu privire la achitarea cotizaţiilor demembru şi desfăşurarea activităţii financiar-economice în cadrul P.S.M.

— adoptă decizia asupra încetării activităţii P.S.M;

— adoptă alte hotărîri, în limitele prevederilor statutare şi de program.

Congresul e în drept să-i delegheze Consiliului republican împuternicirea de a coapta,în componenţa sa noi membri (conform normelor reprezentative, dar nu mai mult de 1/5 din efectivul său), în locul, celor retraşi din diferite cauze sau în caz de sporire considerabilă a numărului membrilor organizaţiilor primare.

3.16. Ǐncetarea activităţii P.S.M. se produce conform hotărîrii Congresului sau în baza prevederilor din legislaţia în vigoare.

4. Membru P.S.M. în organele puterii de stat şi ale autoadministraţiei publice locale, ale organizaţiilor obşteşti

4.1.  P.S.M. luptă pentru locul de lider politic la alegerile democratice în organele puterii de stat şi ale autoadministraţiei publice locale, în cadrul altor forme de manifestare a voinţei cetatenilor.

Celulele,organizatiile de partid primare ii recomanda pe membrii de partid, pe adepţii lui pentru a ţi propuşi în organele puterii de stat şi ale autoadministraţiei publice locale, îi ajută la organizarea campaniei electorale.

P.S.M.- poate încheia acordurile electorale cu alte partide politice, organizaţii şi mişcări social politice, care activează în limitele Constituţiei R. Moldova, poate susţine candidaţii propuşi de ele.

4.2. Membrii P.S.M. şi adepţii lui, aleşi în organele puterii de stat şi ale autoadministraţiei publice locale, se grupează în fracţiuni în perioada împuternicirilor Parlamentului republicii şi ale Consiliilor locale—pentru coordonarea activităţii şi traducerea în viaţă a principiilor politice ale partidului cu privire la soluţionarea problemelor puterii de stat.Ei colaborează cu consiliile de partid respective, iau în considerare deciziile şî recomandările lor, sînţ susţinuţi şi ajutaţi de ele.

4.3. P.S.M. îşi bazează relaţiile cu sindicatele, cu organizaţiile obşteşti ale veteranilor, femeilor, tineretului care se află pe poziţiile transformărilor democratice, ale echităţii sociale şi consensului naţional pe principiile bunei înţelegeri şi ale reciprocităţii.

5.Finanţele şi patrimoniul partidului

5.1. Ǐntreaga activitate a P.S.M. e asigurată cu mijloace financiare şi materiale din veniturile    partidului. Mijloacele băneşti se constituie din cotizaţiile membrilor de partid din alte surse ce nu contrazic legislaţia în vigoare.

5.2. Cotizaţiile lunare ale membrilor de partid se stabilesc în valoare de cel puţin 1% din salariu! lunar, din pensie, bursă (la dorinţa membrului de partid).

Mãrimea cotizaţiei de înscriere o determina cel care intră în partid (adeptul partidului)*

5.3. Bugetul P.S.M. se formează de jos in sus, conform normativelor, în baza bugetelor organizaţiilor de partid primare. Pentru finanţarea activităţii acestora se rezervă 50% din suma cotizaţiilor achitate.

5.4. P.S.M. este posesorul patrimoniului, obiecte de drept ale căruia pot fi clădirile, utilajul, mijloacele de transport, inventarul, bunurile slujind cauza culturalizării, mijloacele necesare activităţii partidului.

5.5. Persoane juridice în P.S.M. sînt considerate Consiliul republican de partid şi cele locale, care au ştampila lor şi conturi în bancă.

5.6.  P.S.M.poate întemeia, în'ordinea prevăzută de legislaţie, întreprinderi şi 'organizaţii pe bază de autogestiune, cu drepturi de persoane juridice. Veniturile de la activitatea acestora nu pot fi divizate între membrii partidului, ai altei organizaţii social politice şi se folosesc doar pentru atingerea scopurilor statutare.

Aprobat la Conferinţa de constituire din 14 martie 1991 (cu modificările şi completările operate în cadrul lucrărilor Congresului III ordinar al P.S.M. din 13 iulie 1996, înregistrate de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova).